Munţii Apuseni sunt un teritoriu din Carpaţii României prezentând unele din cele mai impresionante fenomene carstice din Europa. „Acţiuni combinate pentru protecţia şi valorificarea patrimoniului natural al Munţilor Apuseni” este un proiect care şi-a propus dezvoltarea unor modele pentru salvarea şi punerea în valoare a câtorva din cele mai importante fenomene naturale din acest teritoriu, cantonate pe raza judeţului Bihor.

Beneficiarul proiectului, Consiliul Judeţean Bihor împreună cu coordonatorul proiectului, Federaţia Română de Speologie a dezvoltat un complex sistem partenerial incluzând autorităţi locale, institute de cercetare, companii private şi ONG-uri, pentru punerea la un loc a resurselor necesare realizării proiectului.

Proiectul a acţionat în trei areale din Munţii Apuseni realizând modele care pot fi preluate atât în România cât şi în alte ţări europene. Realizările din proiect pot fi regăsite în publicaţii, pliante, vederi, site-uri internet, albume fotografice, filme, cd-uri şi o colecţie importantă de fotografii digitale realizate în timpul proiectului.

Rezultate obţinute

Zona Şuncuiuş-Vadul Crişului este o zonă cu acces de pe drumul european E60, dintre Oradea şi Cluj. Aici a fost amenajată o zona în care, pentru prima dată în România, există facilităţi pentru practicarea sporturilor pe râuri de munte, canoe, caiac. Peştera Ungurului, a fost amenajată prin metode moderne, prietenoase mediului şi a fost redată spre vizitare publicului larg. Aici putem admira primul muzeu paleontologic şi arheologic subteran din România incluzând descoperiri din peşteră şi din zona învecinată. La mai puţin de 1 km, Peştera Vântului, cea mai lunga din România (50 km), oferă acum posibilitatea practicării turismului extrem de către vizitatorii obişnuiţi. Trasee turistice de suprafaţă, un camping cu dotări necesare, faleze echipate pentru escaladă şi un centru de primire completează amenajările.

Pentru tineri a fost dezvoltat un Centru de vacanţă şi agrement la castelul din Şuncuiuş. Un plan de amenajare zonal al teritoriului integrează spaţiul de dezvoltare al comunelor Şuncuiuş şi Vadul Crişului cu zona naturală amenajată prin proiect.

Zona Padiş-Cetăţile Ponorului

Zona este accesibilă de pe drumul european E 79, între Oradea şi Deva.

Cea mai atractivă zonă a Munţilor Apuseni, încadrată într-un Parc Natural şi prezentând grandioase fenomene exo şi endocarstice, prăbuşiri de mari dimensiuni (Cetăţile Ponorului), gheţari subterani (Focul Viu), străpungeri naturale şi defilee (Cheile Galbenei).

Degradarea continuă a obiectivelor a fost contracarată prin amenajările proiectului, amenajări care asigură accesul turiştilor în zonele de atracţie fără a periclita obiectivele protejate. Peste 400 km de trasee au fost marcate, construcţii de puncte de belvedere, balustrade de acces, poteci şi un impresionant camping la Glăvoi, dotat cu mijloace de colectare şi evacuare a deşeurilor au fost amenajate aici. Un Centru de Vizitare şi două puncte de informare, panouri cu harta şi obiectivele zonei au fost amenajate şi amplasate pe traseul de acces în zonele turistice.

Zona Chişcău-Meziad

Peştera Urşilor (Chişcău) şi Peştera Meziad sunt două peşteri de mare atracţie, prima fiind amenajată pentru turismul de masă încă din 1980, iar a doua un important depozit arheologic şi paleontologic a fost vizitată încă de la începutul secolului trecut, degradarea ei accentuându-se în ultima vreme.

Proiectul LIFE a făcut posibilă modernizarea amenajării la Peştera Urşilor şi foarte important, a reabilitat şi recondiţionat numeroasele schelete de urs de peşteră situate de-a lungul traseului turistic. Sălile din Centrul de Vizitare cuprind acum o importanta expoziţie cu schelete şi imagini din zona inaccesibilă turiştilor dar şi cu imagini relevante din peşterile protejate ale României.

Peştera Meziad a fost obiectul unui studiu amănunţit în urma căruia a rezultat un plan de amenajare model bazat pe principiul conservării active şi pe normativele europene. Peştera a fost integrată într-un plan de amenajare a zonei, plan datorat proiectului LIFE.

Impactul ecologic al proiectului

Proiectul a reuşit sa realizeze pentru prima dată în România, o reţea reală de peşteri şi zone carstice amenajate, reţea racordabilă la reţeaua de peşteri europene amenajate.

Promovând conceptul de protecţie activă care asigură accesul turiştilor în zone de strictă protecţie cu luarea măsurilor maximale de evitare a degradării acestor zone, s-au reuşit stoparea degradării unor obiective naturale importante pentru mediul european. S-au creat, pentru prima dată în România, modele europene de protejare şi punere în valoare a zonelor speologice protejate.

Proiectul a demonstrat că în România, o arie protejată pusă în corelare cu valoarea tradiţiilor şi cultura locală poate să fie un important factor de dezvoltare al unei comunităţi.

Prin proiect s-a reuşit mobilizarea factorilor de decizie pentru promovarea în România a ecoturismului şi speoturismului. O amplă mişcare la nivel naţional este în plină desfăşurare pentru punerea în valoare a spaţiului natural, prin ecoturism, pentru turismul de masa (www.apuseniexperience.ro, www.eco-romania.ro).

Proiectul prin investiţii mici a generat beneficii importante atât pentru conservarea mediului cât şi pentru găsirea de soluţii alternative destinate dezvoltării locale (locuri noi de muncă în ghidare turistică, servicii pentru sporturi montane noi, modele pentru amenajarea obiectivelor naturale din apropierea localităţilor).

Prin dezvoltarea pe parcursul proiectului a unui Centru de Formare pentru activităţile iniţiate (speoturism, caiac, custode, monitor, animator) s-a deschis posibilitatea practicării în România de noi meserii de către tinerii din zone montane izolate sau cu industrie restructurată.

Printr-o campanie în care au fost mobilizate autorităţi, instituţii şi organizaţii din 12 zone ale României, au fost identificate 2 zone de transferabilitate: Gorj si Mehedinţi.

Abordarea partenerială, protecţia activă, amenajările cu impact minim, integrarea ariilor protejate cu amenajarea teritoriilor, promovarea obiectivelor amenajate sunt câteva modele originale realizate prin proiectul „Acţiuni combinate pentru protecţia şi valorificarea patrimoniului natural al Munţilor Apuseni” cu valoare de transferabilitate în România şi în alte ţări europene.

În cadrul proiectului au fost create două structuri de management:

• Oficiul Life pentru Amenajarea Peşterilor şi Carstului – Oradea

• Centrul Karst Life de Promovare şi Formare pentru Utilizarea Durabilă a Carstului – Cluj.